Ultimul Marş Unionist şi Cedarea Basarabiei 2016 (3)

Download pdf * Camelian Propinatiu – Ultimul Marş Unionist şi Cedarea Basarabiei 2016

3. Demitizarea potenţialului preşedinte George Simion prin sfârtecarea pantalonilor

[A fost o demitizare profesionistă, cam cum l-a băgat Petre Roman pe Corneliu Coposu în tab ca pe Ceauşescu la Târgovişte, în 29 ianuarie 1990, chipurile de furia muncitorilor fesenişti cum s-a spus la TVRL, inubliabilul lăsaţi-i că s-au demascat!.]
– Dragă Dora, nu cred că ar mai vinde multe cărţi la Gaudeamus pubintelectualii noştri dacă ar fi umilit vreunul într-o ambuscadă ca aceasta:
https://www.youtube.com/watch?v=mi-23fSnRwg
– Megaintelectualii au până şi protecţia ambasadelor, poate şi a serviciilor, lasă că i-au cruţat minerii regimului Iliescu-Roman! Pe obscurul Cezar Ivănescu l-au caftit, nu pe Mircea Dinescu. De aceea, îşi şi permit seismectualii noştri să tacă, să ignore că tinerii, neocrotiţi de nimeni, emigrează, renunţă uşor la idealism, cu tot cu cititul listelor de cărţi bune!
– 30 000 de cumpărători de carte din care să ai şi tu câteva sute şi, eventual, o medie de 75 like-uri la panseurile tale zilnice de pe Facebook e prea destul să te simţi exprimat!

Corturile portocalii. Universitatea, universitarii. Recentul, abia încheiatul urât ultimul Marş Unionist. Poate că nu ultimul, dar mai ştii… Niciun semn serios de solidaritate de la studenţimea română, de la scriitori şi artişti sau de la alte categorii de tineri. Că adulţii…

S-a mai făcut pe chaturi vorbire că Simion exagerează. Ce haine rupte?! Scorneli. Deşi avem seismectuali pudici, oripilaţi de inexistenţa chiloţilor la ţărănci în Ardealul regal:
http://adevarul.ro/news/politica/romania-pute-romani-1_5821ae655ab6550cb85064c5/index.html
Pe Facebook, se vede însă pas cu pas SCENA SFÂRTECĂRII PANTALONILOR liderului unionist, vreo 7 clişee, în reportajul lui Constantin Grigoriţă de vreo 760 fotografii. Cu puţin noroc dezgolitor, se realiza pentru Click sau pentru alte tabloide prestigioase, viralul anului! Jumătate din presa noastră trăind din momeli cum că vipa cutare sau cutare a expus poporului mai mult decât trebuia din puţinul pe care îl are cu adevărat.
Marşul ”LUPTĂ PENTRU BASARABIA” din Bucureşti
https://www.facebook.com/constantin.grigorita.9/media_set?set=a.1312765888735718.1073742041.100000069591132&type=3&pnref=story
Pentru pictorul Marius Ghizdavu de la Basel, esenţială e secvenţa 341-348, anume imaginea 348/760 din care a reţinut pentru fresca Mineriadei următorul detaliu cu pantalonii lui Simion, sfârtecaţi în timp ce un crac îi e răsucit cu mult profesionalism, ca de un fel de călău:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1312794855399488&set=a.1312765888735718.1073742041.100000069591132&type=3&theater

viralDe ce aşa?
https://www.youtube.com/watch?v=mi-23fSnRwg

Doleanţa Marşului, la a cincea ediţie: Unirea – proiect de Ţară. Poţi citi în capul coloanei, unde bucureştenii mai vârstnici observă imediat că sunt cosânzene multe. De ce Hanul lui Manuc? Pentru că aici, în 1812, s-a produs întâiaşi oară Cedarea Basarabiei.
Pe lângă Han, un participant zăreşte şi fotografiază poliţişti cu dulăi. Alţii sunt uimiţi că la începutul de traseu, jandarmii plasaţi la Raiffeisen Unirea au deja şi şefi cu pistol!
Nu prea e nimeni pe stradă, nici la balcoane. Niciodată un Bucureşti mai posomorât, parcă meditând botos dacă să emigreze el însuşi sau să mai aştepte puţin, poate se mai schimbă câte ceva în bine în ţara asta, măcar după întocmirea proiectului ei.

Dincoace de ţarcul refuzat, de la Guvern, cordonul e din mal în mal, chiar la intrarea basarabenilor pe Calea Victoriei, între două bănci austriece, Raiffeisen şi BCR.
Căşti. Mari tuburi albastre cu lacrimogene. Pistoale în tocuri!!! Dacă or fi avut muniţie de război, oare merita asumat riscul reacţiei cu folosirea lor la o provocare construită diversionist de o terţă forţă neunionistă?

– Ce se unelteşte şi se implementează contra studenţimii, fie ea şi doar mica ei parte unionistă, cere reacţia restului studenţimii României şi a universitarilor ei, care nu se produce neam, fiindcă tineretul ca forţă a dispărut în 1990 la Mineriadă.
– George Simion este, la 30 de ani, cel mai cunoscut politician civic român şi maltratarea în MD şi în RO nu face decât să-i consolideze şansele de a fi ales preşedinte, la o vârstă chiar mult mai mică decât cea la care Mircea Cărtărescu va lua Nobelul.

E posibil ca Simion să-şi fi făcut un calcul greşit. În ţarc nu mă bag să reiasă din presa PSD că am protestat contra lui Cioloş. Iar dacă intru cu Marşul pe Calea Victoriei, cel mult mă amendează când ajungem la Universitate. În 30 de minute se termină tot, ne apucăm de sit-in. Nimeni nu e nebun să pună jandarmii pe noi, să aibă Dodon la alegerile din 30 octombrie material propagandistic că RO nu-i vrea pe basarabeni!

Pot ieşi consecinţe politice din ce concluzii trage observatorul străin în analizele-sintezele sale şi, ca scriitor omniscient, trebuie să i te pui în loc.
– Niciun seismectual de Autoelită, dintre aceia capabili să genereze cutremure de conştiinţă, n-a flancat această Cruciadă a Copiilor. Niciun intelectual public, pubintelectual care contează, nu a deplâns sfârtecarea pantalonilor unui preşedinte potenţial al României.
Intelectualitatea bucureşteană, slugarnică din totdeauna, cum explică istoricul Boia de ce-o fi RO altfel, s-a făcut că plouă, nici măcar pe chat-uri nu discută incidentele, darmite în editoriale, mai preocupante fiind alegerile americane sau derapajele interbelice, cum e şi firesc după ce ambasadorul a reconfirmat la Chişinău doctrina că nu e bună re-Unirea. Când George Simion vorbeşte de câinii de pază sau de câinii clasei politice, referindu-se la jandarmii prin care politicienii „ne-au distrus protestul”, exprimă o îngrijorare pe care încearcă s-o explice, ca intelectual civic, doar Stelian Tănase, unul din fondatorii Revistei 22 şi ai GDS, în 1990, când mai aveam mişcare civică de masse, nu de grupări:
„Noroc cu televiziunile de ştiri ! Ele au transmis imagini, au comentat episodul în timp real. Lumea a fost informată. Am văzut furia jandarmilor, manifestanţii loviţi, atacaţi ca la mineriada din 1990 (…). Jandarmii sunt antrenaţi tot anul pe lefuri babane ca la o adică să intervină să salveze guvernele împotriva protestatarilor. Au vrut aseară să îşi arate recunoştinţa, să facă o demonstraţie pe viu. Să arate ce au în dotare şi ce coregrafie stăpânesc. Au vrut să arate în fine şi că-şi merită lefurile. Dar tot ce s-a văzut a fost o mulţime paşnică, nu prea numeroasă, caftită de jandarmi – aceştia mai numeroşi decât primii.‟
http://www.cotidianul.ro/stelian-tanase-cea-mai-pregnanta-imagine-a-guvernarii-tehnocrate-289977/

– Că a fost supus liderul unioniştilor la profesioniste răsuciri de muşchi şi membre, sau că i s-a luat aerul, se mai poate uita, că i-au sfârtecat pantalonii, nu, scumpă Dora!

Imagini clare de blocare a Căii Victoriei din zid în zid. Nici ca marş, nici ca pieton individual nu poţi trece. Se ştia şi de corturi, şi de intenţia manifestanţilor de a ajunge la ele.
„Cea mai mincinoasă declaraţie e cea a reprezentantului jandarmeriei, în care specifica că nu au folosit spray lacrimogen. Eu am primit Doza direct în gât, dat fiind faptul că scandam în momentul în care jandarmul a folosit gazele. Un coleg tot de la Galaţi a primit în ochi o doză. Până şi jandarmii ţipau la colegul lor, pentru ca i-a prins pe nepregătite. Şi ei lăcrimau. Posibil ca ăla să fi fost nou.“
„Era sâmbătă. Arterele Bucureştiului erau pustii. În maximum treizeci de minute, această manifestare ar fi parcurs Calea Victoriei şi s-ar fi încheiat la Universitate… Pe Calea Victoriei unde, în unele zile, nu se poate circula de sirenele coloanelor oficiale ale lui Iohannis, Cioloş sau ale ministrului de interne, nu au putut pune piciorul copiii Basarabiei.“

Simion şi alţi 4 sunt capturaţi şi duşi la Secţia 1 şi apoi la Secţia 4, audiaţi vreo 2 ore cu avocatul ţinut afară să nu-i asiste, amendaţi doar cu 3000 lei fiecare, poate în strategia că, fără lideri, grupul unionist se împrăştie, renunţând şi la corturile de la Universitate, şi la discuţii cu partidele de care tocmai PNL, din cauza funeraliilor lui Câmpeanu, nu poate profita.
– Nimănui nu pare să-i pese de ce se poate întâmpla, într-o Capitală ostilă, cu oaspeţii basarabeni aproape copii, lăsaţi fără conducători două ore!
– Oricum, observatorii supraputerilor notează înalta apreciere că… jandarmii, chiar puţin nervoşi din cauza unor accente, au exagerat puţin luându-le drept provocări.

De ce aşa? De ce în halul ăsta?… De ce aşa?
Ce-aveţi cu omul ăsta? Nu vedeţi că este un copil? Lăsaţi omul în pace!
https://www.youtube.com/watch?v=mi-23fSnRwg

– Ce au lipsit? Deocamdată fesenistele, pensionarii, infiltraţii care instigau pe mineri! Explicându-li-se torenţial că, în caz de Unire, egalizarea salariilor şi pensiilor îi va sărăci de tot, ei vor fi pe trotuare la… ediţia a şasea a Marşului, dacă se va mai organiza.
– Consternarea unioniştilor a fost mare. Sloganului România, stat poliţienesc!, strigat între cele două sedii de bănci cu care începe Calea Victoriei, devenită Calea Înfrângerii Unionismului, i se adaugă uimirea încercată paralizant la dotarea jandarmilor nu numai cu arme chimice, ci şi a multora dintre ei cu pistoale, precum la americani, unde portul de armă e liber şi chiar există serios ameninţarea schimbului de focuri, se vede dotarea asta în numeroase fotografii de pe Facebook.

– Pentru sufletele sensibile idealist, avem un cartonaj galben de la întreaga societate românească, politică şi intelectuală: v-am tolerat destule, unioniştilor, data viitoare veţi fi caftiţi de-a binelea, dacă ne mai înveninaţi nouă de Halloween relaţiile cu supraputerile!
– Pentru băieţii deştepţi care ştiu să se orienteze, e vorba chiar un cartonaş roşu: acesta a fost chiar ultimul miting unionist: oricum, MD se duce cu Dodon lângă Belarus, iar lui George Simion trendul e că presa veninoasă îi va distruge definitiv imaginea, ea va fi zdrenţuită ca pantalonii în scopul de a asigura liniştea noastră la alegerea doamnei Clinton.

[Cum se reflectă în provincie odiosul scenariu.]
http://www.soridapress.ro/din-ciclul-da-pe-basarabeni-i-ati-intrebat-marsul-provocare-ordinara/
[Reacţiile Diasporei mai înclinate a face Reconstituirea, reînnodând istoria Neamului Românesc de unde a fost forfecată în 1940, pot fi de consternare totală.]
„În capitala României s-a dat ordinul să fie înăbuşite prin violenţă mişcarea şi manifestările unioniste. Ordinele au venit de la centrele de decizie guvernamentale, deoarece jandarmii nu ar fi intervenit de capul lor. În mod simbolic a fost arestat, maltratat şi amendat chiar liderul Acţiunii 2012, George Simion. Ce n-au îndrăznit forţele anti-româneşti de la Chişinău, a îndrăznit GUVERNUL ROMÂNIEI, în încercarea de lichidare a mişcării unioniste şi de reducere la tăcere a liderului acesteia. Acţiunea este fără precedent în întreg spaţiul românesc de pe amândouă malurile Prutului.
Suprimarea libertăţii de exprimare a unui crez naţional este un semnal transmis atât Chişinăului, cât şi lumii întregi, că autorităţile române nu numai ca se delimitează de dezideratul naţional al Unirii, dar îl şi interzic.
Este un act anti-românesc prin care autorităţile României îi atenţionează pe românii basarabeni că aceştia nu sunt bine primiţi de un Bucureşti anti-unionist, creând astfel o stare de neîncredere şi o adevărată cortină de fier între români.
Dacă în plină campanie electorală, în Noiembrie 2014, la întrebarea legată de absenţa sa dintre românii de la Chişinău şi Cernăuţi, candidatul Klaus Iohannis declara senin că: «Acele localităţi nu se află pe teritoriul României, au fost cândva.», este uşor de înţeles detaşarea cu care priveşte problema basarabeană şi cu atât mai mult dezinteresul pentru Reîntregire.
În acelaşi timp, guvernul tehnocrat Cioloş nu mişcă niciun deget fără consimţământul Bruxelles-ului, care, aflat în lesa Berlinului, joacă exact după cum dictează cancelarul german Merkel interesat de protejarea intereselor Rusiei în regiune, respectiv de menţinerea Basarabiei în sfera rusă de interese.‟
http://cnsc-forta3.blogspot.ro/2016/10/teroare-antiunionista.html

– Trebuie luată în seamă lehamitea pe care o stârneşte reprimarea Marşului Unionist de la Bucureşti. Priviri doar spre meciul Trump-Clinton, de care depinde emigrarea ta. Consecinţe grele în RO, pe termen scurt. Renunţarea în Constituţie la „Statul Naţional Unitar‟. Tratat de Frontieră cu Moldova, cerut de partenerii vestici pesemne incitaţi de Rusia ca mare parteneră de afaceri. Frica de taxa de solidaritate: salarii, pensii ciuntite.
Ca scriitor, trebuie să anticipezi incredibilul: MD poate cere Unirea, iar RO să o respingă.
„Care e utilitatea unei declaraţii a Parlamentului României în favoarea Unirii, dacă majoritatea românilor din Ţară deja şi-o doresc, iar românii prutonistreni se reunesc în jurul acestei viziuni într-o proporţie de maxim 25%?“ [Majoritatea asta a românilor se va dezumfla şi va deveni minoritate dacă preţul re-Unirii nu şi-l vor asuma Germania şi Rusia! Mai ales uniformizarea pensiilor şi a salariilor la stat va duce la certuri câineşti între fraţi.]

„Răbdarea noastră a ajuns la limită!‟
George Simion a propus/impus un viitor mişcării.
Chestiunea 2018: Referendum în MD + Declaraţie de Unire în Parlamentul RO
– Cred că la George Simion masteratul în istorie e irelevant, cunoaşterea norodului îl face mai mult decât analist, îl ajută să fie scriitor. Cele două cerinţe, asumarea unirii în RO şi referendumul peste Prut în MD sunt cele mai incomode probleme pe care le pot pune tinerii patrioţi politicienilor români.
– Se putea lovi şi onest critic în liderul unionist, orice om are puncte slabe. Cele două intervenţii electorale, ale lui George Simion în Timpul, sunt derutante. Prima se cheamă „Mergeţi la vot! Şi votaţi pentru UNIRE!‟ Pentru primul tur, nu e bine a risca risipirea voturilor când miza nu mai e unionismul, ci evitarea interzicerii lui: „Asta e situaţia…. Candidează Mihai Ghimpu şi Ana Guţu. Votaţi-i! Dacă nu vă place figura nici a unuia nici a alteia, votaţi împotriva lui Dodon. Numai votaţi!‟
Corect era un neechivoc „Votaţi Maia Sandu!‟.
Pentru al doilea tur, iarăşi, George Simion vorbeşte păsăreşte nu masilor, ci ca de la intelectual la intelectual pe Contributors sau în Revista 22 sau în Dilema, analizează „perversiuni politice‟ în loc să-şi precizeze limpede porunca „Votaţi Maia Sandu!‟:
http://timpul.md/articol/perversiunile-sexuale-pe-scena-r–moldova-99834.html
Perversiunile ar fi trucurile prin care „clasa politică moldovenească îşi susţine în continuare statul şi statutul de viţel care suge la două capete.‟ „Avem alegeri prezidenţiale? E momentul tocmai bun să mai scoatem nişte bani de la europeni/români/de la orice dă. Un stat al cărui buget, încă de la apariţie, a fost proiectat ca având un 20 la sută care provine din donaţii externe trebuie, nu-i aşa, să ţină lumea în priză şi cu buzunarele largi deschise.‟
Trucul trucurilor ar fi că Dodon n-a câştigat din primul tur decât pentru a mări suspansul şi a stoarce mai mulţi bani impresionând partenerii externi! Raţionamentul e derutant, blochează elanurile şi nu e exclus ca unele voturi unioniste să nu mai ajungă la Maia Sandu.

Mai percutantă e această observaţie a lui Simion, din 5 noiembrie, involuntar confirmată curând de doi analişti membri ai Comisiei Prezidenţiale privind Proiectul de Ţară:
„Un Dodon preşedinte ar fi pe placul şi unora de la Bucureşti, care ar jubila plini de satisfacţie: ce căutaţi la moldovenii ăia, v-am zis noi că nu votează Unirea. Iar unora din establishmentul (n.red.: instituţie) politic li s-ar ridica o piatră din agendă: n-ar mai trebui să facă nimic, ar avea justificarea perfectă.‟

De unde descurajarea şi mânia tinerilor unionişti, deruta, ce să facă între marşuri şi mai ales după trecătoarea previzibilă înfrângere. O sugestie prioritară: pregătirea teoretică a revoluţionarului. Dacă te uiţi pe chaturi, elanurile unioniste de azi nu se prea trag din tradiţia României Mari Regale, ci mai mult din simpla posibilitate de a tot reface Podul de Flori mereu dărâmat: Să ne ţinem de neamuri!.
– Probabil că mulţi unionişti încă nu cunosc familiar, Dora, pe marii istorici clasici ai românilor. Petru Rareş de la Probota şi Căpriana, mănăstirile surori, se gândea la Europa Centrală. Dar de citit şi Nicolae Iorga, Xenopol, Panaitescu, Giurescu, Onciul, Pârvan, Laurian, Lupaş, Berza, Prodan, Radu Rosetti, Ştefan Ciobanu, Ion Nistor, Gheorghe Brătianu, Constantiniu, Buzatu, Iurie Colesnic, Bălcescu, Daicoviciu, Zamfir Arbore, Boldur, Nicolae Stoicescu, Nicolae Constantinescu, cronicarii, Kogalniceanu, scotocind online bibliotecile digitale din RO şi MD…

Anunțuri